Pilu este primul personaj al cărții, cel care fură valiza americanului, urmat îndeaproape de familie (tatăl, mama și sora lui de pe centură) apoi
Vuvuzica, fata care se încuscrește cu o companie de soldați, apoi Mihai Viteazu, alias maiorul Devian, cel care urcă treptele Unității Militare la rând călare pe un cal, l-aș cita aici și pe Ilie, personajul principal din Accidentul, n-aș elimina de aici președinția țării, a parlamentului și a altor foruri de decizie (Deșteaptă-te Române) în care ura asupra instituțiilor guvernate ajunge la un paroxism de excepție.
O mai întâlnim pe colega de școală a lui Nuți, urmează culegătorul de melci, apoi polițiștii cu canistra de benzină sau centura de siguranță, inginerul complexat îndeaproape cu Tibisor și filișor, mongoloidul din ,,Icre de Manciuria”, subsemnatul din ,,Sidi”, ,,Lecția de cultură”, ,,Pe arest”, ,,Bunul Samaritean”, ,Un mic faliment”, etc.
Locația acțiunilor?
Bănci, farmacii, magazine alimentare, autostrăzi, fosta industrie în ruină (Boschetarul), sertarele de la bloc, curtea interioară a unei firme comuniste falimentare (Ace cu gămălie), unități militare, autocarele pline de căpșunari, spitale, trenuri care transportă călători, etc, etc, etc.
Este o carte diferită față de tot ce se găsește în biblioteci sau librării pentru că pune față-n față cruda realitate a zilelor noastre cu imagini zglobii recoltate din mintea acelor personaje care se află cu două picioare în groapă și care tot mai speră, tot mai gândesc pe mâine la un acoperiș deasupra capului, chiar dacă mai au doar două-trei guri de oxigen până cad sub acoperișul final de lângă biserică.
E o carte râsu – plânsu (Adrian Mihalache), un manual ce sintetizează isteria socială de lângă noi din care ne dăm seama că facem parte până la urmă.
Lectură plăcută!
Constantin Lupescu